Prima modificare la Codurile Penale, în Comisia Iordache. Ghidul complet al celor mai controversate amendamente la Codurile Penale: explicații și cazuri concrete. UPDATE

UPDATE 18:00 Parlamentarii din Comisia specială pentru legile Justiției au agreat, miercuri, un amendament la Codul de procedură Penală care prevede că autoritățile publice nu se pot referi la persoanele suspectate sau acuzate ca și cum ar fi fost condamnate definitiv.

„Înainte de pronunțarea unei hotărâri de condamnare definitive, declarațiile publice și deciziile oficiale provenind de la autoritățile publice nu se pot referi la persoanele suspectate sau acuzate ca și cum acestea ar fi fost condamnate definitiv”, se precizează în amendamentul propus inițial de UDMR și agreat și de către reprezentanții celorlalte formațiuni, inclusiv PNL și USR.

Amendamentul nu a fost însă și votat, stabilindu-se, la solicitarea opoziției, să se elaboreze o bază pentru un draft al unei inițiative legislative de modificare a Codului de procedură penală privind transpunerea Directivei referitoare la prezumția de nevinovăție.

Comisia specială pentru legile Justiției a început, miercuri, să dezbată propunerile de modificare a Codului de procedură Penală referitoare la transpunerea în legislația românească a Directivei europene privind prezumția de nevinovăție.

Comisia Iordache a reluat discuțiile pentru modificarea Codurilor Penale.

UPDATE 10:44 Președintele comisiei, Florin Iordache, propune suspendareadiscuțiilor până la ora 14.00 după ce secretarul de stat în Ministerul Justiției a venit cu un document prin care propune reformularea articolelor din Codul de procedură penală, amendate prin amendamentele depuse.

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a participat marți la o discuție generală în care a atras atenția că România riscă infringementul pentru netranspunerea directivei și a evocat posibilitatea adoptării unei ordonanțe de urgență, dacă legea nu trece de Parlament. Mai mult, el a dat și o sugestie comisiei. „Dacă dumneavoastră veți aprecia că pentru transpunerea Directivei dincolo de termenul acela de 30 de zile este necesar, drept garanție a prezumpției de nevinovăție, venită prin Constituție și Directivă, să facem unele modificări și la procedura penală, în sensul înlocuirii dubiului rezonabil, suspiciunii rezonabile cu (…) probe temeinicie dincolo de orice dubiu. (…) Ministerul Justiției va veni cu propuneri”, a spus Toader.

Gândul vă prezintă mai jos cele mai importante și controversate modificări la Codul de procedură penală, cu motivația inițiatorilor și observațiile magistraților

CITESTE AICI EXEMPLE CONCRETE DESPRE CUM POT AFECTA MODIFICĂRILE CAZURI REALE. DOCUMENT AL ASOCIAȚIEI PROCURORILOR

ARTICOLUL 4

Forma actuală: Prezumția de nevinovăție (1)Orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăției sale printr- o hotărâre penală definitivă.

(2)După administrarea întregului probatoriu, orice îndoială în formarea convingerii organelor judiciare se interpretează în favoarea suspectului sau inculpatului.

Amendament PSD+ALDE: La articolul 4, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alin. (3) și (4) cu următorul cuprins: „(3) În cursul urmăririi penale și al judecării cauzei în procedură de cameră preliminară sunt interzise comunicările publice, declarațiile publice precum și furnizarea de alte informații, direct sau indirect, provenind de la autorități publice sau orice alte persoane fizice sau juridice referitoare la faptele și persoanele ce fac obiectul acestor proceduri. Încălcarea acestei obligații reprezintă infracțiune și se pedepsește, potrivit legii penale.

(4) În cursul procesului penal este interzisă prezentarea publică a persoanelor suspectate de săvârșirea unor infracțiuni purtând cătușe sau alte mijloace de imobilizare sau afectate de alte modalități de natură a induce în percepția publică că acestea ar fi vinovate de săvârșirea unor infracțiuni.

Motivare: Pentru respectarea prezumției de nevinovăție se impune ca persoanele împotriva cărora se derulează proceduri judiciare nepublice față de care nu se pot apăra public, să nu fie acuzate în mod public de săvârșirea unor posibile infracțiuni. Acest lucru ar putea fi făcut numai după ce dosarul devine public și într-o formă cenzurată de un judecător, astfel încât acuzațiile formulate pe de o parte să nu fie de natură a influența martorii în declarațiile lor și pe de altă parte să dea posibilitatea celui acuzat public să se apere cu probe pertinente, care pot fi făcute publice. De altfel, în Cauza Morice vs. Franta, în care CEDO a statuat că o persoană acuzată în mod public își poate face apărări publice fără restricții. De asemenea, se impune ca persoanele care sunt arestate preventiv să nu fie arătate public purtând cătușe sau alte mijloace de restrângere a libertății lor, pentru a nu le fi afectată prezumția de nevinovăție. În cauza Popovi vs. Bulgaria CEDO a reținut că prezentarea încătușată a unei persoane încalcă prezumția de nevinovăție și viața privată (art. 8 CEDO).

APADOR-CH:Cu privire la incriminarea propusă prin modificarea art.4, APADOR-CH atrage atenția că o interdicție absolută de a comunica orice informație privind o cauză penală este în mod vădit excesivă și denotă lipsă de realism. Este adevărat că dosarele penale nu trebuie dezbătute la televizor, cum se mai întâmplă în prezent, dar trebuie prevăzuta în textul de lege posibilitatea comunicării, în mod neutru, a unui minimum de informații privind autorul, fapta comisă și posibila încadrare juridică. De asemenea, comunicarea unor astfel de informații ar trebui permisă atunci când, în interesul urmăririi penale sau al prezervării ordinii publice ori pentru prevenirea infracțiunilor este necesară informarea opiniei publice cu privire la faptele comise de o anumită persoană (incidentul de la metrou, de săptămâna aceasta, soldat cu decesul unei persoane, este un exemplu în acest sens). Astfel,interdicția absolutăde a comunica informațiipropusă sub pretextul prezumției de nevinovățiepoate afecta atât activitatea de combatere a infracțiunilor cât și dreptul publicului de a fi informat, parte a libertății de exprimare.

ARTICOLUL 83

Forma actuală: Drepturile inculpatului În cursul procesului penal, inculpatul are următoarele drepturi: a) dreptul de a nu da nicio declarație pe parcursul procesului penal, atrăgându-i- se atenția că dacă refuză să dea declarații nu va suferi nicio consecință defavorabilă, iar dacă va da declarații acestea vor putea fi folosite ca mijloace de probă împotriva sa; a 1) dreptul de a fi informat cu privire la fapta pentru care este cercetat și încadrarea juridică a acesteia; b) dreptul de a consulta dosarul, în condițiile legii; c) dreptul de a avea un avocat ales, iar dacă nu își desemnează unul, în cazurile de asistență obligatorie, dreptul de a i se desemna un avocat din oficiu; d) dreptul de a propune administrarea de probe în condițiile prevăzute de lege, de a ridica excepții și de a pune concluzii; e) dreptul de a formula orice alte cereri ce țin de soluționarea laturii penale și civile a cauzei; f) dreptul de a beneficia în mod gratuit de un interpretatunci când nu înțelege, nu se exprimă bine sau nu poate comunica în limba română; g) dreptul de a apela la un mediator, în cazurile permise de lege; g 1) dreptul de a fi informat cu privire la drepturile sale; h) alte drepturi prevăzute de lege.

Amendament PSD+ALDE: La art. 83, după litera b) se introduc două noi litere, literele b1) și b2), cu următorul cuprins: „b1) dreptul să participe la audierea oricărei persoane de către judecătorul de drepturi și libertăți, să formuleze plângeri, cereri, memorii și obiecțiuni; b2) poate solicita să fie încunoștințat de data și ora efectuării actului de urmărire penală ori a audierii realizate de judecătorul de drepturi și libertăți. Încunoștințarea se face prin notificare telefonică, fax, e- mail sau prin alte asemenea mijloace, încheindu-se în acest sens un proces-verbal. Absența sa nu împiedică efectuarea actului.

Motivare: Se impune ca inculpatul să aibă dreptul de a participa la efectuarea oricărui act de urmărire penală la care dorește să participe în cursul urmăririi. Astfel, acesta este cel care cunoaște cel mai bine circumstanțele faptei și poate să exercite efectiv apărări, având în vedere că avocatul nu știe ce cunoaște un martor și ce ar putea fi acesta întrebat astfel încât să fie aflate cât mai rapid și mai corect circumstanțele faptelor săvârșite.

DIICOT: Modificările propuse la art. 83 C.pr.pen cu privire la prezența inculpatului la proceduri de audiere a diferiților subiecți procesuali în faza de urmărire penală contrazice dispoziții exprese privind audierea unor persoane în cadrul căreia este exclusă posibilitatea prezenței inculpatului – a se vedea situația victimelor traficului de persoane. Drepturile inculpaților nu trebuie să lezeze drepturile martorilor sau ale victimelor.

ARTICOLUL 97

Forma actuală Proba și mijloace de probă: e) înscrisuri, rapoarte de expertiză sau constatare, procese-verbale, fotografii, mijloace materiale de probă;

Amendament PSD+ALDE: La art. 97, lit. e) a alin. (2) se modifică și va avea următorul cuprins: e) înscrisuri, rapoarte de expertiză, procese-verbale, fotografii, mijloace materiale de probă

Motivare: Se impune eliminarea rapoartelor de constatare din rândul probelor, având învedere că acestea sunt întocmite de angajați ai acuzării, fiind evident că ele pot fi ușor influențate de acuzare. În aceste condiții, singurele probe pe baza cărora instanțele își pot fundamenta soluțiile sunt doar expertizele, care trebuie realizate în mod nepărtinitor, obiectiv, cu participarea experților-parte desemnați și cu posibilitatea de a se formula apărări.

DIICOT: Un exemplu particular cu privire la activitatea procurorilor D.I.I.C.O.T. și cu un impact deosebit de grav îl reprezintă solicitarea de eliminare a rapoartelor de constatare dintre mijloacele probatorii prevăzute de art. 97 C.pr.pen. Trecând peste faptul că sunt frecvente situațiile în care nu exista experți pentru anumite domenii sau laboratoare care sa asigure condiții pentru efectuarea unor expertize, în cauzele referitoare la traficul ilicit de droguri de orice fel, referatul de constatare tehnico-științifică este singurul act de urmărire penală care certifică existența sau inexistența substanțelor interzise în materialele supuse verificării. Fără acest mijloc, activitatea D.I.I.C.O.T., care instrumentează circa 1200 de dosare anti-drog lunar va fi blocată din primul moment post-modificare.

ARTICOLUL 139

Forma actuală: „(3) Înregistrările prevăzute în prezentul capitol, efectuate de părți sau de alte persoane, constituie mijloace de probă când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu terții. Orice alte înregistrări pot constitui mijloace de probă dacă nu sunt interzise de lege.”

Amendament PSD+ALDE: „(3) Înregistrările prevăzute în prezentul capitol, efectuate de părți, constituie mijloace de probă când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu terții”.

Motivare: Se impune modificarea dispozițiilor art. 139 referitoare la supravegherea tehnică în sensul că doar înregistrările efectuate de părți pot constitui mijloace de probă atunci când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care aceștia le-au purtat cu terții în principal cele în apărare. Legea nu trebuie să permită și să legitimeze comportamente de genul: o persoană înregistrează o terță persoană în scopul de a o determina ulterior la un anume tip de atitudine, sau poartă o discuție despre un terț și conduce discuția astfel încât acreditează ideea că terțul a săvârșit o faptă penală, iar ulterior prezintă această înregistrare organelor de urmărire penală, integral sau parțial, pentru a obține diverse beneficii judiciare sau în scop de răzbunare.

DNA: Modificarea art. 139 Cod procedură penală vor duce la eliminarea, dintre mijloacele de probă, a înregistrărilor realizate cu respectarea legii, ceea ce va îngreuna dovedirea infracțiunilor;

ARTICOLUL 168

Forma actuală:Percheziția informatică: (15) Datele informatice identificate cu caracter secret se păstrează în condițiile legii

Amendament PSD+ALDE:După alineatul (15) se introduce un nou alineat, alineatul (151) cu următorul cuprins: „(151) Datele obținute dintr-un sistem informatic sau dintr-un sistem de stocare a datelor informatice care nu au legătură cu infracțiunea pentru care se efectuează urmărirea penală și pentru care a fost autorizată percheziția în acea cauză se șterg definitiv din copiile efectuate în baza alin. (9) și nu pot fi folosite în alte cauze penale și pentru dovedirea altor fapte.”

Motivare: Norma propusă este o reglementare care prevede în mod expres faptul că datele care nu privesc infracțiunea pentru care se efectuează cercetări trebuie distruse. Este o formă de protecție a drepturilor persoanei privind viața sa privată, astfel încât abuzurile să poată fi prevenite. Acele date sunt obținute fără a exista mandat și de obicei se folosesc diverse pretexte pentru a se face percheziții abuzive, fie pentru fapte inexistente, fie la persoane din apropierea unor persoanevizate în mod real, în speranța că vor fi găsite indicii despre săvârșirea unor fapte de către alte persoane sau de alte fapte de persoana vizată. Mai mult, aceste materiale pot fi folosite în scop de intimidare, pentru obținerea unor probe împotriva unor persoane țintite, cu încălcarea loialității obținerii probelor

DNA: Modificarea art. 168 Cod procedură penală va duce la imposibilitatea de a folosi, într-o altă cauză, rezultatele unei percheziții informatice și va îngreuna dovedirea unor infracțiuni, fără nici un argument obiectiv. Nu se poate justifica excluderea unor probe care au fost administrate cu respectarea legii și în baza autorizației unui judecător ;

ARTICOLUL 223

Forma actuală: Art. 223 Condițiile și cazurile de aplicare a măsurii arestării preventive „(2) Măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată și dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârșit o infracțiune intenționată contra vieții, o infracțiune prin care s- a cauzat vătămarea corporală sau moartea unei persoane, o infracțiune contra securității,naționale prevăzută de Codul penal și alte legi speciale, o infracțiune de trafic de droguri, de efectuare de operațiuni ilegale cu precursori sau cu alte produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, o infracțiune privind nerespectarea regimului armelor, munițiilor, materialelor nucleare și al materiilor explozive, trafic și exploatarea persoanelor vulnerabile, acte de terorism, spălare a banilor, falsificare de monede, timbre sau de alte valori, șantaj, viol, lipsire de libertate în mod ilegal, evaziune fiscală, ultraj, ultraj judiciar, o infracțiune de corupție, o infracțiune săvârșită prin sisteme informatice sau mijloace de comunicare electronică sau o altă infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare și, pe baza evaluării gravității faptei, amodului și a circumstanțelor de comitere a acesteia, a anturajului și a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale și a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.

Amendament PSD+ALDE:„(2) Măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată și dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârșit o infracțiune intenționată contra vieții, o infracțiune prin care s-a cauzat vătămarea corporala sau moartea unei persoane, o infracțiune contra securității naționale prevăzută de Codul penal si alte legi speciale, o infracțiune de trafic de stupefiante,trafic de arme, trafic de persoane, de terorism și care vizează acte de terorism, falsificare de monede ori alte valori, șantaj, viol, lipsire de libertate, ultraj, ultraj judiciar sau o altă infracțiune comisă cu violență si, cumulativ, pe baza evaluării gravitații faptei, a modului si a circumstanțelor de comitere a acesteia, a anturajului și a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale si a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constata ca privarea sa de libertate este absolut necesara pentru înlăturarea unei stări de pericol concret pentru ordinea publica”

Motivare: Se propune modificarea reglementărilor cu privire la condițiile în care se pot dispune măsurile preventive referitoare la arestul preventiv și arestul la domiciliu, în sensul că între infracțiunile săvârșite cu violență și cele economice sau de altă natură trebuie să se realizeze o distincție cu privire la măsura preventivă care se dispune în cauză. Este nefiresc și împotriva hotărârilor pronunțate de CEDO ca persoane, care nu au avut un comportament violent în societate să fie arestate preventiv pentru presupuse fapte săvârșite cu 5-10 ani în urmă. Mai mult decât atât, să se constate că motivarea procurorului, prin care cere luarea măsurii arestului preventiv, și a judecătorului care dispune această măsură să se întemeieze pe considerații generale, date de un potențial pericol pentru societate și pe faptul că opinia publică ar fi revoltată, dacă acea persoană ar fi cercetată în stare de libertate. Ca atare, modificările pun într-o ordine firească toate aceste aspecte menționate mai sus, și transformă între-adevăr într-o răspundere personală faptele săvârșite de o persoană, deoarece motivările vor fi personale. Mai mult, s-a dovedit eșecul unei astfel de justificări pe opinia publică în privința arestărilor, având în vedere că în anul în care s-au dispus cele mai multe arestări la nivel înalt a scăzut cel mai mult încrederea publică în justiție, potrivit barometrului european.

DNA: Prin modificarea art. 223 alin.2 Cod procedură penală nu vor mai putea fi arestați preventiv autorii infracțiunilor de corupție, evaziune fiscală, spălare de bani, chiar dacă lăsarea lor în libertate ar prezenta pericol pentru ordinea publică. Mai mult, nu vor mai putea fi arestați preventiv autorii infracțiunilor contra capacității de apărare a României, infracțiuni de genocid, contra umanității și de război, dacă comit aceste infracțiuni fără violență. Prin această modificare se realizează o discriminare evidentă între autorii acestor fapte și cei ai unor infracțiuni mai puțin grave (falsificare de monedă) și se poate da naștere unei stări de insecuritate în societate.

ARTICOLUL 267

Forma actuală: Accesul la bazele electronice de date (1) În vederea realizării procedurii de citare, a comunicării actelor de procedură sau a aducerii cu mandat la desfășurarea procedurilor, procurorul sau instanța au drept de acces direct la bazele electronice de date deținute de organele administrației de stat. (2) Organele administrației de stat care dețin baze electronice de date sunt obligate să colaboreze cu procurorul sau cu instanța de judecată în vederea asigurării accesului direct al acestora la informațiile existente în bazele electronice de date, în condițiile legii.

Amendament PSD+ALDE:(2) Organele administrației de stat care dețin baze electronice de date sunt obligate să colaboreze cu procurorul sau cu instanța de judecată în vederea asigurării accesului direct al acestora la informațiile existente în bazele electronice de date, în scopul comunicării actelor de procedură sau a aducerii cu mandat la desfășurarea procedurilor, în condițiile legii. Este interzis organelor administrației de stat să furnizeze date și informații din bazele electronice de date la care părțile, experții parte sau avocații părților nu au asigurat accesul, pentru garantarea principiului egalității de arme.”

Motivare: Se impune a garanta egalitatea de arme între acuzare și apărare. Având în vedere că organele de cercetare pot accesa baze de date cu diferite organe, cu care au protocoale de colaborare, se impune ca, pentru a se putea apăra de cele rezultate din accesarea acelor baze de date, să poată fi utilizate numai baze de date care sunt accesibile și părților, avocaților ori experților lor parte. În caz contrar, datele pretins obținute nu pot fi verificate și nici stabilită veridicitatea și realitate acestora ori dacă nu cumva în acele baze de date nu există alte informații ce ar putea schimba complet situația.

DNA:Prin modificarea art. 267 alin. 2 Cod procedură penală, procurorii vor fi privați de un instrument indispensabil în investigarea infracțiunilor și anume accesul rapid la informații pentru a putea acționa eficient pentru descoperirea faptelor. Trebuie menționat că orice instituție este obligată să comunice organelor de urmărire penală orice informații necesare în cadrul unei anchete, iar prin accesul la bazele de date crește doar viteza de reacție pentru identificarea rapidă a autorilor unei infracțiuni. Nu poate fi condiționat accesul procurorului și al polițistului la instrumente investigative de acordarea aceluiași drept și autorilor infracțiunilor. Dreptul la apărare presupune garanții pentru persoana cercetată, nu tăierea instrumentelor la care are acces organul de urmărire penală, pentru a-l împiedica să descopere infracțiunile săvârșite;

DIICOT: Modificarea art. 267 C.pr.pen. în sensul restrângerii posibilității organelor de urmărire penală de a accesa informații conținute în baze electronice de date deținute de organe ale administrației de stat și argumentele invocate în susținerea unei astfel de modificări reflectă o înțelegere total greșită a naturii investigațiilor penale și a rolului organelor de anchetă penală. Bazele de date oferă informații și nu probe. Principiul egalități de arme se referă la probe și administrarea lor, singurele elemente pe baza cărora poate fi înfrântă în cele din urmă prezumția de nevinovăție.

ARTICOLUL 307

Forma actuală: Aducerea la cunoștință a calității de suspect Persoanei care a dobândit calitatea de suspect i se aduc la cunoștință, înainte de prima sa audiere, această calitate, fapta pentru care este suspectată, încadrarea juridică a acesteia, drepturile procesuale prevăzute la art. 83, încheindu-se în acest sens un proces-verbal.

Amendament PSD+ALDE: (1) Persoanei care a dobândit calitatea de suspect i se aduc la cunoștință, înainte de prima sa audiere, această calitate, fapta pentru care este suspectată, cu descrierea tuturor elementelor constitutive ale acesteia și a probelor din care rezultă săvârșirea faptei, încadrarea juridică a acesteia, drepturile procesuale prevăzute la art. 83, încheindu-se în acest sens un proces-verbal. Lipsa acestor elemente atrage nulitatea absolută a actului de aducere la cunoștință a calității de suspect. (2) Atunci când sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 305 alin. (1) și persoana față de care există bănuiala rezonabilă este cunoscută, organul de urmărire penala va aduce la cunoștință, de îndată, calitatea de suspect, sub sancțiunea nulității absolute a tuturor actelor de urmărire penală efectuate cu încălcarea acestei prevederi față de aceasta după aflarea identității persoanei.”

Motivare:Pentru evitarea unor acuzații informe, care nu reprezintă fapte penale, se impune ca procurorul să descrie fapta penală, în elementele sale constitutive și să precizeze care sunt probele pe care se sprijină acuzația, pentru a putea să își formuleze apărările în mod efectiv.

ARTICOLUL 364

Forma actuală: (6)Inculpatul poate formula cereri, ridica excepții și pune concluzii, inclusiv în situația prevăzută la alin. (1) teza finală.

Amendament UDMR: După alineatul (6) se introduc două noi alineate, alin. (7) și (8), cu următorul cuprins: „(7) Persoana poate fi condamnată în lipsă numai dacă a fost citată legal pentru fiecare fază a judecății sau a intrat prin alte mijloace oficiale în posesia unor informații cu privire la locul și data procesului, a fost informată despre posibilitatea pronunțării unei hotărâri în lipsă, precum și dacă a fost reprezentată de un avocat ales sau desemnat din oficiu și a beneficiat de apărare corespunzătoare în cadrul procesului. (8) Procedura de punere în executare a unei hotărâri definitivepronunțate în lipsa inculpatului poate fi declanșată numai dacă i s-a comunicat hotărârea și numai după ce a fost informat în mod expres cu privire la dreptul la o nouă procedură de judecată sau la o cale de atac, la care are dreptul să se prezinte și care permite o nouă stabilire a fondului cauzei, inclusiv examinarea unor probe noi care pot conduce la schimbarea hotărârii inițiale, respectiv dacă persoana în cauză declară în mod expres că nu contestă decizia sau nu solicită o nouă procedură de judecată ori nu introduce o cale de extraordinară de atac în termen de 30 de zile de la primirea informației legate de hotărâre.”

DNA: Prin modificarea art. 364 Cod procedură penală devine practic imposibilă condamnarea în lipsă a unei persoane;

ARTICOLUL 335

Forma actuală: Reluarea în caz de redeschidere a urmăririi penale „(1) Dacă procurorul ierarhic superior celui care a dispus soluția constată, ulterior, că nu a existat împrejurarea pe care se întemeia clasarea, infirmă ordonanța și dispune redeschiderea urmăririi penale.Dispozițiile art. 317 se aplică în mod corespunzător.

Amendament PSD+ALDE: (1) Dacă procurorul ierarhic superior celui care a dispus soluția constată că au apărut fapte sau împrejurări noi din care rezultă că a dispărut împrejurarea pe care se întemeia clasarea ulterior, dar nu mai târziu de 6 luni de la data la care a luat cunoștință de apariția faptei sau împrejurării noi, infirmă ordonanța și dispune redeschiderea urmăririi penale. Dispozițiile art. 317 se aplică în mod corespunzător. Redeschiderea este supusă confirmării, potrivit alin. (4).”